Cuvinte

Toți oamenii se aseamănă prin cuvinte. Numai faptele îi deosebesc.

duminică, 27 mai 2012

Inevitabilul sentiment efemer



Am invatat sa rad, chiar si atunci cand durerea m-a luat de partea ei.
Am invatat sa zbor, chiar si atunci cand toti erau legati de pamant.
Am invatat sa cred, chiar si atunci cand nu se mai merita sa lupti.
Am invatat sa renunt, chiar daca puteam castiga.
Am invatat sa sper, chiar si atunci cand toata lumea ma doboara.
Am invatat sa lupt, chiar daca nu se merita.
Am invatat sa merg inainte, chiar si atunci cand drumul vietii este infundat.
Am invatat sa-mi colorez viata, chiar si atunci cand nu mai am culori.
Am invatat sa citesc printre randuri, chiar si atunci cand nu deschid o carte.
Am invatat sa ma prefac, chiar daca nimeni nu crede.
Am invatat sa omor, chiar daca lumea reinvie.
Am invatat din greseli, chiar daca poate mai gresec.
Am invatat sa ma uit in spate, chiar daca trecutul nu mai e ce-a fost odata.
Am invatat sa sper, chiar daca nimic nu e cum ne asteptam.
Am invatat sa vorbesc, chiar daca multi nu ma asculta.
Am invatat sa nu imi bat capul, caci multi nu merita.
Am invatat ce inseamna durerea chiar si atunci cand esti fericit.
Am invatat sa las capul jos, chiar daca trebuie sa merg inainte privind in fata.
Am invatat sa las de la mine, chiar si atunci cand am dreptate.
Am invatat sa te las liber, chiar daca tu erai deja.
Am invatat sa traiesc fara tine, chiar daca imi este foarte greu.
Am invatat sa imi ascund problemele interioare, chiar daca nimanui nu ii pasa.
Am invatat sa nu imi pese, caci nimanui pana la urma nu ii pasa.
Am invatat sa reinvat, din greseli facute, dar sperate ca nu refacute.


Am invatat sa cred, ca eu pentru tine, nu mai sunt nimic. Sunt un trecut irosit, banal de trecator. O floare atinsa cu inima, ofilita din ganduri spulberate ale unei iubiri grozav de idioate. Ucisa de cruzimea rautatii tale, de gandurile frumos aranjate de rautate, banalitati irosite, banalitati daruite...
Sunt unde nu am vrut sa fiu, sunt in trecutul tau... Acolo stiu ca odata am fost ceva... Stiu ca poate m-ai iubit, stiu ca acum acea fata ce te-a iubit si inca o face, nu va mai fi a ta...
Acum, daca ai vrea, in trecut sa te intorci, ma vei gasi moarta, inecata in oceanul ce l-am creat din cauza lacrimilor pierdute... Am secat.
Sunt cartea noua, nedeschisa... Ucisa in gunoiul aruncat din cauza vechimii...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu