Cuvinte

Toți oamenii se aseamănă prin cuvinte. Numai faptele îi deosebesc.

luni, 27 ianuarie 2014

Iluzia nu s-a risipit...

Incetasem sa ma mai gandesc la el, incetasem sa-i mai privesc pozele... Incepusem sa ma obisnuiesc cu ideea ca nu-l voi mai vedea niciodata, ca nu-i voi mai putea spune o vorba, ca n-am sa-l mai pot ajuta cu nimic.. Ca n-am sa mai fiu langa el cand are nevoie. Incepusem sa pierd incredrea-n mine, incepusem sa ma inchid, sa nu mai vorbesc cu nimeni, sa nu-mi mai pese de nimic. 

Devenisem una cu pamantul, sa ma calce toti in picioare.
Ieri s-a facut o saptamana de cand vorbesc cu el, de cand s-a intors la mine. Imi spunea ca nu era zi in care sa nu se gandeasca la mine. Mi-a demonstrat. Caci atunci cand incetasem eu a ma mai gandii la el, m-a sunat... Nu ma asteptam... 
M-a cautat, stiu asta. 
Tine la mine, stiu asta. 

Stiu ca acum este al meu, stiu ca acum suntem doar noi doi. Dar mi-e frica... Este langa mine, il tin de mana, il musc, il ciupesc...ne tachinam... Cu toate ca este langa mine si-l sarut, simt ca deja imi este dor de el. Simt ca suntem una si aceeasi persoana.


I privesc in ochii si-i vad blandetea, ma iau prizoniera ochii lui... 

Am avut un cosmar demult uitat, el era acela...insa acum este o amintire frumoasa revenita. E cu mine acum, asta este tot ce conteaza..


Infern personal pe care nu-l pot impartasi.


Am avut acea senzatie inabusitoare ca ajunsesem prea departe ca sa ma mai intorc din drum... Cand credeam ca jocul s-a terminat, am fost trasa inapoi in lupta.


Aveam momente cand imi apasam ochii cu mainile, dar imaginile nu voiau sa se stearga... Si atunci mi-am aruncat o privire rapida si curioasa catre trecut... Minutele treceau, eu tot in trecut ramasesem blocata...

Caci mi-era dor de el. Stiam ca am fost langa el atata timp si acum nu mai este...

Ah, da-le dracului!

Acum e prezent, il traiesc asa cum este!
E cu mine, sunt cu el!
Doar al meu!

vineri, 24 ianuarie 2014

Nu a fost marti, ci duminica...

Realitatea este o iluzie, universul o holograma.
(Pauza de la scris, m-a sunat si imi canta melodia de pe titanic...Nu mai pot fi constienta de nimic, imi revin in vreo 10 minute.. Astept.).
.
.
.

My heart will go on...
Ah... mi-a ramas in minte vocea lui si instrumentul muzical la care canta...


N-am prea mai scris in blog, nu am prea mai avut timp.. Duminica de dimineata am plecat la bucuresti, pentru ca am avut meci de handball. La ora 9.30 ma suna el.. In sictir ii raspund, nici nu stiam de ce dracullui i-am raspuns... Dar am facut-o pana la urma.. Ma intreaba unde sunt, SEC la mine, nu voiam sa vorbesc cu el. Tot drumul spre tren m-am tot gandit, oare ce voia?!
Ma urc in tren, ma intind pe canapelele libere din tren (trenul era gol), imi pun castile-n urechi, si dau drumul sentimentelor... Si incep sa vorbesc cu el prin sms-uri...
Ajung la gara intr-un sfarsit.. ma astepta acolo..si-n seara aia am avut o bucurie..dar si-n acelasi timp un regret... Nu-l pot spune de ce.. Eu stiu. Dar nu-l pot scrie...
S-a intors pana la urma, nu marti, adica azi... S-a intors duminica... Stiam ca nu m-a uitat, era logic, era normal. Atatea luni pentru ce?! Sa lase balta totul pentru o luna?! Ma scutesti?!


Stiam ca se tot gandeste la mine, daca nu ma iubea, nu ne vedeam si atunci, nu se intorcea. L-am lasat sa zboare, el s-a intors de fiecare data la mine...
Ochii lui dragalasi, cand te privesc...te topesti... IL ADOR!

Cand credeam ca jocul s-a terminat, sunt trasa inapoi!
Credeam ca s-a terminat totul. Credeam ca nu-l voi mai vedea in veci. Credeam ca mi-a fost furat, luat... Am crezut gresit, n-am avut incredere suficienta...

Am o teama, dar n-o pot spune. Stiu ca este inauntrul meu, o simt... Si ma apasa cu putere... Am decis sa nu ma mai gandesc la trecut, daca o fac, continui sa-mi fac rau. Si de ce mi-as face rau cand imi este al dracului de bine acum?!

Este al meu acum, stiu asta, simt asta!

Ai vrea sa-l tii strans la piept si sa nu-i mai dai drumul niciodata. Simti ca-l poti pierde-n fiecare secunda.
Ai vrea sa-i vorbesti din 2 in 2 secunde.
Ai vrea sa-i spui fara-ncetare cat il iubesti...

Ai vrea sa fie numai si numai al tau...

Te cred, dar degeaba vrei daca nu lupti pentru a-ti dovedii ca meriti.

Si chiar daca ai vrea sa lupti si destinul nu-i de partea ta, alergi in gol, pe o banda... Sii ca nu poti avansa... Desii continui, ca totul se-ntampla cu un scop. 

Tine minte asta.

joi, 16 ianuarie 2014

Nimeni nu mă va cunoaște...



Viseaza, continua sa speri ca vei putea fi ce vrei, continua sa crezi ca vei putea atinge norii, sa crezi in tine este cel mai pretios gand. Arma ta impotriva lumii este nepasarea...

Atunci cand nu esti sigura pe tine, atunci cand nu mai ai forta in tine, cand stii ca nimeni nu ti-e alaturi..aminteste-ti ca ai venit cu un scop pe lumea asta, trebuie sa iti faci simtita atat prezenta cat si plecarea... Aminteste-ti ca pe lumea asta te iubeste careva. Poate nu sti cine, dar fii sigura ca este si ca vei afla. Pana atunci, tu iti esti singura prietena. Care te iubeste si te va iubi vreodata.

Stai fara nicio emotie in pat, ai vazut cateva poze cu cateva discutii cu el... Ti s-a facut dor, nu-i asa?!
Ai vrea sa ii scrii, ai vrea sa vezi ce face, cum se mai simte... Dar apoi iti vine in minte "De ce sa ii dau satisfactia ca ii duc dorul? De ce sa ma aibă la degetul mic? Deja mi-am spus, cand ma va suna, nu ii voi raspunde. Si el mi-a facut la fel. Cand aveam cea mai mare nevoie de el, era cu alta, fie sanatos, fie iubit, fie cel mai fericit cu iubirea lui. Ceea ce nu stie este ca, intr-o iubire de 3 saptamani nu ai cum sa spui ca iubesti, ea tocmai ce a iesit dintr-o relatie de 5 ani, si imi spune el mie  ca e cu ea din orgoliu pentru mine. Haha. Amuzant. Marti este ziua mea, fac 18, si stiu sigur ca ma va suna, dar inca nu stiu ce sa fac, sa ii raspund sau sa nu...?!"

N-am mai scris demult in blog, poate ca n-am mai avut  "material"... Pentru ca, am cam renuntat la gandul pentru el, stiam ca-mi fac rau. Dar, aici ma exteriorizez, aici sunt ceea ce nu stie multa lume. Aici este sufletul meu. 
Nimeni nu ma cunoaste.


Iubește nopțile...



Era un timp cand uram noptile, le uram din tot sufletul. Stiam ca nu voi dormi, stiam ca de dimineata voi fi tare obosita. Stiam ca imi fac rau tot gandindu-ma la amintiri.
Dar nu eu eram de vina, cum ma asezam in pat, miile de ganduri, de imagini, de idei imi veneau in minte. Nu le voiam, pentru ca stiam ca sunt prea obosita ca sa stau toata noaptea treaza sa-mi creez scene care nu mi se vor intampla...
Doua saptamani n-am prea dormit, la ora 5-6 dimineata eu ma bagam la somn, altii se trezeau, eu atunci sforaiam... Am pierdut nopti plangand si razand. Am pierdut nopti in care m-am tot gandit cum sa fac sa imi fie bine, apoi m-am gandit: "De ce mi-as lasa prezentul balta pentru viitor? De ce nu m-as bucura de momentele pe care le traiesc si sa nu imi mai fac griji pentru ce va urma. Capul sus, zambesc. Arma mea impotriva lumii este nepasarea. Imi place ignoranta."
Seara, seara se-ntampla  atat de multe incat nu vrei sa vina. Seara iti amintesti cam ce vorbeai la ora asta cu o anume persoana. Seara plangi. Seara vrei sa te bagi la somn la 22:30, dar ajungi sa adormi la 1-2-3
noaptea. Seara ai conversatii sincere. Seara se nasc amintiri... Doar seara...

Pot spune ca-mi este mult mai bine. Dar ceea ce nu pot spune este: "Nu ma mai gandesc la el".. Pentru ca as minti daca-as spune asta. Odata ce scriu despre el, nu e normal ca-nca-mi mai este in minte? Ciudat.
Pot privi pozele lui fara pic de sentiment, stiu ca urmeaza sa ma sune, si m-am decis, ii voi raspunde. Nu vreau sa fiu nesimtita, asa cum a fost el. Sau poate sa fiu?! Mai este timp de gandit pana marti...

Ei bine, vreau sa mai spun un singur lucru, inainte de a te lega la ochi cu panglica iubirii, aminteste-ti sa privesti acea persoana din cap pana in picioare. Atat exterior cat si interior. Cu totii stim ca nimeni nu se-ndragosteste de tine pentru suflet. Exteriorul este primul vazut.
Uita-te la fiecare detaliu, analizeaza. Pentru ca, nu-l lasa sa-ti atinga sufletul cu mainile murdare. Vei regreta ca l-ai lasat sa ajunga acolo si apoi sa ti-o distruga. Pune-ti lacat.


luni, 6 ianuarie 2014

Renunță la tot...




Esti trista, stai in pat fara nici o emotie, stai si te gandesti la niste amintiri frumoase, iti faci rau singura si stii asta, dar continui sa speri, continui sa visezi, continui sa ierti si continui sa te minti ca va fi bine...

Are rost sa te consumi, asa vei fi puternica pentru ceea ce te asteapta in viata. Ai fost invatata si vei avea de invatat in continuare de la viata.

Vei fi dezamagita de persoane dragi, vei fi tradata, vei fi iubita si lasata, vei ajunge sa fii inselata, vei fi singura intr-o camera cu patru pereti si te vei gandi la ce e bun pentru tine. 
Vrei sa gasesti o cale de scapare, vrei sa evadezi din lumea noncolora...

Incearca sa nu vorbesti de durerile tale. Pentru ca o sa ti se faca dor si poate vei fi dezamagita iar. Incearca sa te exteriorizezi singura in metode proprii. Incearca sa-ti lasi frumusetea la exterior pentru ca nu se stie cum si cand cineva care te va iubi pentru ceea ce esti, se va indragosti de tine.

Ai incredere in tine.



Ah... Mi-e dor de el...



Imi corectez raspunsul.. Raspunsurile de la intrebarile din postarea anterioara.. Cica da, ii mai frecventez mintea, gandurile. Cica in ultimele 2-3 zile i-am tot stat in cap..

Au trecut doua saptamanai de cand n-am mai vorbit cu el, si chiar ma gandeam zilele trecute, ba mai coerent, azi-noapte.
Ma suna un prieten, ii vedeam numele, insa eu imi imaginam numele LUI... Ah.. Niste fiori ai dracului de intensi m-au trecut... Tremuram. Eram.. Nu stiu. Plangeam ca nu pot adormi, plangeam ca nu mai e al meu.. Ah..

Asta seara... M-a sunat.. Am ramas.. "Oare el o fi? O fi in imaginatia mea? Oare o fi greseala ca pe mine ma suna?"
In fine.. Am raspuns.. Ma intreba de ziua mea.. O conversatie seaca... Ii inchid ca n-am vrut sa ies.. Apoi, intru in camera, plang putin, ma uit in oglinda si ma intrebam "sa ii dau sms?!"

Si i-am dat. El m-a sunat.. Pana la urma am iesit...
Plangeam ca un copil. El nici in ochii nu ma privea.. Il intreb de ce nu ma priveste in ochii.. El spune ca nu poate.. Ah..
Cica stie totul, ca el a gresit si alte chestii..


Nu mai stiu ce sa cred. Nu mai sunt in stare de nimic.. Sunt complet confuza... 
Mi-e dor de el...


joi, 2 ianuarie 2014

Daca m-ar vedea, m-ar recunoaste?



Bun, am intrat in noul an cu un viciu...inca prins in mintea mea.. Oare?!

O sa scap de el, stiu asta.
Insa, cu toate ca am intrat in noul an cu regrete, inca am lacrimi in interior... Inca mi-e dor de el. Au trecut aproape doua saptamani de cand n-am mai vorbit cu el.
Oare m-o mai stii, oare s-o mai gandii la mine, oare s-o mai intreba cum sa simt, daca il mai iubesc...
Oare ii mai frecventez inima, gandurile, ideile?!

Intrebari care vor ramane anonime, necunoscute, care niciodata nu-si vor gasi raspunsul.

Am incetat sa-i mai privesc pozele, am incetat sa-i mai privesc ochii blanzi... Care mereu ma faceau sa ma simt moale, inapta de a mai vorbi, de a mai gandi... Am incetat sa ma mai gandesc la el, numarul nu-l mai am in telefon, insa l-am invatat fara sa vreau, il am in minte... El l-o mai avea pe al meu? Ca are telefon nou acum...
Mi-e frica sa-i vorbesc, mi-e frica de respingere...

Ce nu inteleg cum a reusit sa iubeasca doua fete in acelasi timp. Sau poate era numai una singura, SI CLAR NU ERAM EU ACEEA!

Dar m-a facut sa ma simt iubita.. Sau poate asta voiam sa simt...


Baietii nu-s ca cei din filme, care arunca noaptea cu pietre in geam ca sa isi ceara scuze. Ei pur si simplu pleaca si nu mai vorbesc cu tine niciodata.


Daca un tip te iubeste, nu i-ar sta nimic in cale sa vina doar sa te vada 5 minute, nu l-ar impiedica nimic sa vina sa iti fie alaturi. Eu am plans 3 zile incontinuu, eram ROSIE la fata, cu ochii umflati, l-am implorat sa vina, dar nu a vrut. Nu mai rezistam. Am plans atata timp si apoi am ramas fara nici o emotie. Nu stiam ce sa mai simt, ce sa mai zic, ce sa mai cred... Eram paralela cu lumea.


Dar atunci cand un tip nu face nimic pentru voi, sa va vedeti, sa va vorbiti...Acela nu merita iubirea ta, atentia ta...afectiunea ta. Acela clar nu te vrea. de ce ai alerga in gol?

Cand iti pasa mai putin, nu te mai doare atat de mult.

O invatatura...

Ah, stiti ca multi spun " Nu are de ce sa iti pese, nu ai de ce sa iubesti, nu ai de ce sa plangi, ca pana la urma nimanui nu-i pasa"..
NU! Nu este adevarat!

Daca nu le faci si pe astea in viata, ai trait degeaba. Pentru asta te-ai nascut, sa le simti pe toate, sa le faci pe toate. Sa... SA INVETI!

Daca nu ai mai iubi? Ce s-ar alege cu lumea?! Toti am trai intr-o minciuna si o ura continua.

Daca nu ai mai plange?! De ce ai mai rade? Cum te-ai mai exterioriza?

Daca nu iti pasa?! Este ca respectul, dai si primesti!

INVATA-LE PE TOATE!


Gresete, pica, ridica-te, invata, dai gres din nou. si ia-o iar de la capat!