Prietenia, ceva in care sa crezi cu adevarat?

                                Care constituie o enigma? 

        Cea a oamenilor?   sau    Cea a animalelor?

Eu una, as opta pentru cea a animalelor. De ce? -Pentru ca animalele nu te-au dezamagit niciodata. Te-au tradat vreodata? -NU. Te-au barfit? -NU. Si animalele au o mentalitate, dar este mai diferita de cea omeneasca. Te judeca aceste fiinte, care nu vorbesc a noastra limba? -NU. Cominica si ele, insa intr-un alt mod.

Dar prietenia cu-o persoana?
Cum este aceasta?
Ii dezvalui un secret, un sentiment, o traire, o problema... dupa acestea ce stare ai? Eu as spune una de incordare, dezamagire sau de neincredere, intrebandu-te incontinuu "oare am facut bine ca i-am spus?"
Nu se merita sa ai incredere in persoane schimbatoare.

Ti-e rau? -Te lasa.
Ti-e bine? -Te ajuta.
Dar nu toate prieteniile sfarsesc destramate. Sunt si unele "de piatra".

Un prieten rar trece, tu nu-l observi macar.

Freedom is paid ?

○Libertatea se cumpara?
○Libertatea este gratis?

   -Aceste doua intrebari sunt puse de diverse persoane care n-au gustat pe deplin de libertatea avuta, sau pe care o au.
   Multe persoane nu-si apreciaza libertatea , care constituie pentru ei un dusman, sau pentru altii un refugiu.

   Fiecare dintre noi are dreptul la libertatea care i se cuvine, insa, nu multi o folosesc, din diverse motive. Unora nu li se daruieste libertatea pe care ar trebui-o data si folosita, altii o dau altora [ renunta la aceasta pentru altceva], altii incearca sa beneficieze de ea, dar nu reusesc.

     Cunosc cateva cazuri de neglijarea libertatii si aceasta m-a inspirat intr-un mod amar si dur...

Leave The Past In The Past.

"Azi tocmai s-a dus. Maine ii voi spune ieri, azi va fi doar trecut. Maine va deveni la randu-i ieri. Asadar, tot prezentul e trecut, dar tot trecutul e prezent. E un paradox si un adevar in acelasi timp. Ce a insemnat azi pentru mine, maine va fi trecut."     

      Adeseori, trecutul ne urmareste peste tot. Gandindu-ne ca ce-a fost candva facut, a trecut, dar amintirea acestuia ramane spunandu-ne ce a fost gresit sau bine. Nu mai avem ce face. Ati vrea din rasputeri sa gasiti o cale de a da timpul inapoi si sa reparati ce ati realizat in prezent c-a fost gresit in trecut. De multe ori nu ne putem bucura de momentul actual, caci trecutul isi face aparitia si ne dezorientam...

      Avem inca tendinta de-a ne intreba "de ce n-am facut asa?", "de ce am procedat astfel?", "am fost prost!" etc. Dar nu trebuie sa ne reprosam nimic. Odata facut ceva, asa ramane. Ca un proverb latinesc "Alea iahta est" [Zarurile au fost aruncate].

Life is a Gift

Titlul propus face referire la viata care ne-a fost daruita si pe care trebuie s-o apreciam, ca alta nu mai primim.
     Articolul acesta este scris cu scopul de-a intelege ca viata oferita are si obstacole si ca nu este numai roz.     Unii, se-ntampla sa cada intr-o mare "groapa" si isi doresc sa scape, sa se "ridice" renuntand chiar la viata lor. Ei nu se gandesc ca asa este traiul lor, cu bune si rele, lucru care face parte din darul divin. Astfel invatam sa ravnim si sa apreciam. Tot ce este dat, este dat cu un scop. Nu-ti neglija sau dispretui viata.    
Am scris aceasta pentru persoanele care inca n-au invatat ce reprezinta viata cu adevarat. Ei se joaca cu ea. De aceea propria  inmormantare nu ar trebui sa fie crestina, din moment ce au  neglijat  intrutotul ceva dat de El. 

Filmele...Noua realitate?!

 Deseori ni se-ntampla sa cadem in "capcana" filmelor. Cand patim un lucru si acesta seamana cu unul dintr-un film, imediat spuneti si faceti, cum sau ce, s-a petrecut in acel moment in film.     Uneori nu stim sa deosebim ce este real sau imaginar [film]. Intotdeauna, in filmele vizionate, sfarsitul este fericit. O fi asa si-n viata reala?! Wake Up Dear! Life's not a game.    
 Cu toate acestea, am uitat sa mentionez ca nu toate problemele/conflictele se rezuma la bataie,impuscaturi sau alte prostii care numai in filme se petrec... Fa diferenta intre realitate si filme.

Always A Child.

,,Copilaria! Cea mai mare si miraculoasa perioada din din viata unui om. Aceasta este prima pe care o descoperim. Niciunul dintre noi nu-si va uita copilaria, rea, buna, dezamagitoare, cutremuratoare sau minunata, care si-a pus amprenta pe sufletul sau.''
Scriu acest articol caci vreau a va reinvia pentru o clipa imaginea copilului care ati fost candva si pentru ca, zilele trecute trecute imi faceam curat prin sertar si am dat peste cateva poze facute demult. Imi este dor de acele clipe de nestiinta, fara griji, fara stres [scoala], de bucurie deplina cand toti ma adorau pentru fragilitatea si dragalasenia mea. Cateodata ma intreb, ,,Oare copilaria a trecut definitiv?'' -DA. ,,Voi mai fi vreodata copilasul acela fara minte?'' -NU. Acum am crescut, gandesc cu cativa ani mai mult, n-am sa mai fiu copilul acela naiv, credul si firav. Dar intotdeauna voi pastra un loc in memoria mea pe care n-am s-o mai intalnesc niciodata.

◘Never grow up!◘

Visele...ceva real sau imaginar?

  Cunoasteti sentimentul acela de visare cand traiti intr-o lume doar a voastra? O lume pe placul vostru, creata pentru a va satisface sufletul.
Dar stiti ca si visele au rolul lor. Uneori, poate rareori, se-ntampla ca acestea sa devina realitate, dar alteori nu. Dar cand se-ntampla sa ni se indeplineasca visele/dorintele, deseori nu ni le putem aprecia indeajuns pentru a ne bucura pe deplin de ele...si regretam atunci cand observam ca odata avut ceva, ne-a scapat ca apa printre degete.
        Cum va simtiti atunci cand visati ceva superb, minunat si pe placul vostru? -IMPLINITI.       Si visand ceva superb, va umpleti sufletl de bucurie, si va treziti odata. Si realizati ca tot ce v-ati putut imagina implinit a fost risipit in noaptea neagra si ca s-a terminat... Cum va simtiti? -TRISTI.
Nu uitati ca si visele au taina lor. Ne fac sa ne reamintim ca traim intr-un loc unde visele pot deveni realitate.
◘'' E doar un vis frumos care se tot repeta si doar in visul meu gasesc lumea perfecta, nu incerca sa clipesti ca risti, nu vrei sa vezi oameni tristi!,,◘

About my person.

♥Hei there. Nu stiu ce este cu mine, dar de la un timp doresc a scrie si-a detine un blog. Am multe trairi, sentimente sau chiar si sfaturi pe care pur si simplu vreau a le da drumul din sufletul meu..

☺The first☺.

      Acum incep cu cateva detalii mai amanuntite legate de mine, atat exterior cat si interior.
Stiti proverbul acela "Aparentele inseala"?! Acesta este cazul meu.Stiti cum par?! O persoana dura, care lasa de dorit ca nu-i pasa de ceea ce se-ntampla in jurul ei, mai crazy intr-un sens mai impulsiv. Dar cum am mai mentionat anterior, aparentele inseala. Multi spun ca stiu cam totul despre mine, dar nu este adevarat. Acesti oameni nu stiu nici pe jumatate de cum sunt eu in realitate. O persoana melancolica sunt; ador, dar ador sa desenez [portrete, natura moarta, ingeri, personaje ETC] in creion de preferat; de multe ori ma prefac ca tot ce spun ceilalti despre mine nu ma doare; sunt genul de persoana care vorbele o dor mai rau decat loviturile. Si pun accentul pe asta, ca multi imi spun anumite lucruri pe care n-as fi vrut sa le aud. Stiti ce am mai observat? Ca n-am prieteni! Multi pe care ii credeam aproape si in care aveam incredere, mi-am dat seama ca nu sunt ce par a fi. BEWARE!. Nu spun ca si voua vi se poate intampla, eu  spun si pun aceste lucruri caci este inceputul blogului la care am visat de ceva timp si cum am mai mentionat la inceput, imi scriu si trairile.

○ Cu aceasta inchei si prima mea postare pe blog.○
Nu vreau sa ma judecati gresit, dar aceasta am simtit sa scriu si asta am scris. Thanks >.<