Cuvinte

Toți oamenii se aseamănă prin cuvinte. Numai faptele îi deosebesc.

miercuri, 11 decembrie 2013

Raspunsul a durut...



Am vrut sa scriu mai devreme un lucru care urmeaza sa vi-l spun. Mi-a venit ideea duminica, azi este miercuri, si de duminica seara am asteptat acel mesaj cu "Ce faci?", ca sa-i spui o intrebare... Am primit mesajul miercuri la ora 01.34 AM, ora la care dormeam, dar nu este problema. Ma surprinde faptul ca n-am asteptam mult timp. Dar eu tot nu il voi putea intelege... Nu-l inteleg ceea ce vrea el de la viata lui, sau de la a mea... Cert este ca, nu ma voi mai intoarce la el, la sentimentele de drag, dar si la cele de durere... Se merita sa fii 20% fericita si restul procentajului trista?!

Stiu ca nu, si de aceea am schimbat traseul... M-am dus pe o alta carare a vietii, un drum necunoscut.

Abia astept sa aflu ceea ce va fi pe viitor...

Baietii?! Ce sunt ei?

Niste fiinte, cu sentimente, normal, ca doar nu sunt roboti sa nu aiba inima. Ei simt la fel ca noi fetele, ca si animalele, totodata... Desi nu arata pe moment, tin la noi, dar ne vor pierde pe parcurs... Si atunci cand nu ne vor mai vedea langa ei, de aici nu stiu sa va spun ceea ce simt ei... Multi spun ca si ei plang, insa ieri mi-a spus un prieten "Ce, sa planga?! Pai il bateam daca plangea. Pai ce ma, el e baiat sau muiere?!" L-am contrazis, stiu ca si eu aveam dreptate, dar si el... Eu 49%, el 51%... Nu e in balans...


Cat as vrea sa stiu ceea ce-i in inima unui baiat, in special in sufletul LUI...

Inca ii mai pot spune "EL sau LUI" ?!

Ma iau fiorii cand ma gandesc...

Azi cand ma duceam acasa, in fata mea o masina cu acelasi numar de inmatriculare, insa cifrele erau diferite.. Masina era in fata mea, si a mers cam tot drumul inainte... Ma uitam atat de intens la numarul lui... Nu-mi mai pasa de trafic.. Sau da.. Sincera?! Nu mai stiu ce simteam atunci.

Ma luau ba frigul, ba caldura, transpiram la volan, era ingrozitor.

Oricum... Sa revenim, am inceput postarea spunand ca i-am raspuns la mesaj, dar nu ca deobicei. Cand imi dadea el mesaj primul, eram intr-o alta lume, eram fericita si ma bucuram nespus, si ca sa fac conversatia sa ruleze, ii raspundeam atat de bland si cu toate ca mi-a gresit de atatea ori, parca uitam tot atunci.. Si ii raspundeam ca o pustoaica... Dar azi dimineata a fost diferit...

"Ce fac?! Ce fac?! De când te interesează pe tine ce fac eu? Atâta timp ai putut rezista fără să vezi ce fac, ce s-a întâmplat acum? Te plictisești? 
Ți-am zis că dacă mă lași să plec nu mă mai întorc, oricât de mult mi-ar păsa, nu te-ai săturat să distugi tot ce atingi? "


2 comentarii:

  1. Off Doamne, ce frumos...
    Trist! Sentimente! Adevar!
    Ai ramas la fel...am ramas la fel.
    Si...se intampla aceleasi lucruri, acelasi tratament...imi pare rau.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Exact la fel, insa protagonistul e altul.
      Sentimentele sunt diferite, parca sunt si mai aprinse...
      Ciudat.. Si dureros..

      Ștergere