Este ziua cand totul mi se va schimba, partial nu, a sosit momentul meu, vreau sa simt ca traiesc, sa simt ca sunt exact asa cum vreau.
Nu ma va cunoaste intru-totul nimeni, asa cum nimeni nu isi cunoaste limitele. Am ajuns jos, ca sa ma ridic. M-am inaltat la ceruri, ca intr-un final sa cad...
Este ultima zi de vara, ultima zi de caldura in anotimpuri, ultima zi cand reusesc sa imi infrunt temerile. Am plans, am ras...
Totul s-a terminat de azi, sperantele spulberate fug incet calcate; visurile terminate se refugiaza in lumina neagra a diminetii; ochii domoli zgariati de lacrimi aruncate, se inalta incet spre ceruri; dorintele aruncate din motive de nimic, vor sa fie indeplinite sau rupte...
As vrea sa pot spune ca s-a terminat, o noua viata as vrea sa o incep, un nou drum as vrea sa-l urmez...
Vreau sa trec peste toti, nu vreau sa fiu una cu pamantul, sa ma calce toti in picioare...
A fost doar un simplu motiv pentru care nu mi-am putut realiza schimbarea dorita, a fost el, pentru el s-au intamplat acelea. Acum ca simt cum totul trece si totul a trecut, mi-am realizat si vazut visul devenind realitate, sunt mult prea fericita pentru a da inapoi, mi-am saltat piciorul sus,am sarit groapa cea mare, nici de-as mai vrea sa ma schimb n-as putea... [P.S. Ai fost unicul motiv pentru acel liceu. Sa stii. ;)]
Ghetarii sunt departe, s-au topit in ultimele 7 luni pierdute din viata mea, cu timpul am realizat ca cei de fara inima si fara cap, nu au ce mai cauta in viata mea, am reusit sa vad dincolo de peticurile omenirii, de mastile oamenilor... M-am vazut realizata intr-o lume complet reala... Si complet rea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu