This is the beginning

El, ea, voi...toti oamenii de rand, ce v-ati face daca nu ati mai comenta exteriorul?

Puneti accentul pe aspectul fizic... Si cui ii pasa?

Uitati-va in jurul vostu, ce vedeti? Batjocura a prins putere, ea conduce.

Voi tineti ochii intredeschisi... Sunteti blocati si prizonierii unei granite. Granita dintre lumea reala si cea imaginara.

Treziti-va! Viata nu este numai roz.

Stiti ca luptele cele mai grele le tine sufletul, nu?

Exteriorul se vindeca sau pot ramane cicatrice. Insa sufletul? Il poti scoate si sa-l bandajezi si gata este ca nou?

Nu...

Multi ranesc, dar nu multi isi dau seama ceea ce simti cu adevarat.

"Eu:Ce te-a atras la mine?
A: Pur si simplu, ochii tai, sunt prea smecheri.
Eu: Aaa... Serios?
A: Serios!
Eu: Multumesc frumos..."

Sunt la gara, asteptand trenul vietii. Eram inchisa, nu-mi pasa de nimeni din jurul meu, credeam numai in Dumnezeu. Eram fericita cum eram. Nu sufeream, nu plangeam din cauza dragostei, eram pur si simplu in al noua-lea cer... Cu biletul in mana, urc treptele trenului, merg intr-un compartiment care era gol. Vroiam sa fiu singura.
Bun... Ajunsa acolo... Ies din compartiment, dau de un simplu baiat... Trece fulgerator pe langa mine, el nu ma observa dar eu mi-am simtit fluturii care nu i-am avut niciodata.
Ma interesez cum il cheama, ma interesez unde e... Eram pur si simplu... Indragostita?! :|
Dupa zile de cautat si intrebat, vorbesc cu el. De la negru trece la alb. De la fata palida, trece la zambet...
M-am atasat de el... Nu stiu cum, dar am facut-o.
Ma schimbasem... Nu mai eram Diana aceea nebuna, eram Diana cea cu capul in nori... 
[Hei, dar toti cand auziti de 'iubire', va imaginati euforie, fericire, iubire... Dar daca stati sa va ganditi putin logic, dragostea are si parti de amaraciune, de suferinta, de plansete...]

Dupa un lung timp de relatie, ea s-a atasat foarte tare de el... Il iubea cum pe nimeni n-a mai iubit, insa el se schimbase... . [Vorba aceea, sufletul ramane acelasi, trupul se schimba intre timp. 

                      Culmea, se pare ca el era invers. A ramas acelasi tip, acelasi fizic, dar inima i se schimbase...]

El era altul. Ea era aceeasi. Nu se mai putea. Era un test... Ea ii punea lui Dumnezeu multe intrebari... El ii raspundea..dar fata nu le bagase in seama... .
Ea nu vroia sa fie acesta sfarsitul... Insa nu se mai putea... Simtea cum se distruge psihic... 
"Candva au fost calatori in acelasi tren, ea a ramas, el a luat-o pe teren." .


'O sa mor, nu rezist, plang... Nu se mai poate....' [Gandurile fetei dupa plecarea lui.]


Hey, wait a second... Stiti ca orice inceput are un sfarsit? Si ca orice sfarsit are un inceput?:>
Uuuuuuu... Cand cineva te tradeaza, nu pica,  nu sari peste... Treci prin ea.


Hai sa ne intoarcem la oile noastre, ok...
In tren, fata era mai singura ca niciodata... Se simtea ca un cufar gol, care comoara i se furase... Pana cand, un baiat o vede trecand, cu ochii inlacrimati de sange rece, pe trupul ei cald, Isi ridica pentru o clipa privirea, si numai atat i-a trebuie baiatului... Vazand in ochii fetei durerea si singuratatea, o ia de mana suav, se aseaza amandoi pe o canapea si fata incepe a-si deschide sufletul catre el... El o intelesese, si a vrut s-o ajute, fata a acceptat.


Hmmm, dupa testul cu baiatul care i-a trezit fluturii din morti, si dupa plecarea acestuia... Un alt baiat cu un suflet de copil i-a daruit nota. [Pe el].


Zambetul pe fata fetei se vedea tot mai larg, a zis: 'Chiar daca am suferit, si am plans si sufletul din mine, nu-mi va fi teama sa iubesc incontinuare'.


Hmmm, FARA NICIO INTAMPLARE NU TE VEI SCHIMBA!