Cuvinte
Toți oamenii se aseamănă prin cuvinte. Numai faptele îi deosebesc.
duminică, 26 februarie 2012
Un copil, un vis, o dragoste, o pierdere
Uita-te-n urma,
Si spune-mi ce vezi,
Un copil fara minte,
Dar cu vise.
Cu vise de impliit, pot zice,
Sa creada sa iubeasca,
Fara nicio-ndoiala aprinsa
Din partea ta.
Era usor de convinsa atunci,
Ca tu vei fi al ei,
Fiind cum erai,
Pur si simplu o atrageai.
Erai negru si inchis,
Spuneai 'bine, asta e',
Vorbele dulci n-aveau niciun rost,
Halal fel de-a fi.
Dar au urmat si clipe frumoase,
Fericire pe deplin,
Copilul acela naiv,
Era indragostit.
Nu stia ca se va intampla,
Insa tu ai comis-o,
Ea nu va regreta,
Dar tu mai ai de invatat.
Spuneai ca le stii pe toate,
Atunci de ce esti asa de prost,
Cand ea tine la tine,
Si tu iti bati joc?
A vrut doar iubire,
Ea a simtit-o,
Tu ai facut-o,
Insa n-o vei avea.
A zis c-a pus prea multe virgule,
Acolo unde trebuia sa puna punct,
A zis ca s-a saturat,
Sa-ti mai faca pe plac.
Ea acum a plecat,
Neuitandu-se in urma si ce-a lasat,
A zis ca a pierdut prea multe,
Sa se mai intoarca la ele.
Tu inca n-o vezi plecata,
Caci inca o simti aproape,
Dar cand n-o s-o mai vezi,
Sa te intrebi "oare o s-o mai am vreodata?"
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Uneori realizam prea tarziu unele lucruri...
RăspundețiȘtergereSi cu greu se poate face ceva
RăspundețiȘtergeresi tot mai multe poezii huh?:) Keep going!
ȘtergereDa.. Mersi frumos. :*
RăspundețiȘtergere