Bun gasit singuratate...

"Deschid din nou un drum spre trecut..."

Bun gasit singuratate, stiu ca tu ma-ntelegi, stiu ca orice as face, niciodata nu pleci.

Ai fost mereu langa mine, chiar si cand mi-era bine, tu mi-ai fost alaturi.

Hai sa deschidem un nou capitol... De trei luni ma simt singura, din data de 5 decembrie de cand a plecat si ea, de atunci casa mea este goala.

Ajung acasa si ma uit in jurul meu, totul e pustiu. Ma uit in fiecare camera din casa, paturile facute, doar o periuta de dinti roz, doar niste haine ale lor uitate prin sifoniere... 

Ies din casa, sting toate luminile, inchid toate usile, ma incalt si plec... 

Unde sa ma duc cand stiu ca nimeni nu ma asteapta?!

Ma-ntorc acasa, acelasi aer pustiu, imi beau cafeaua singura, ascultand muzica. Ma uit pe fiecare geam din casa, numai tipete de copiii, tipete de barbati si femei. Cainii latra, soarele e pe cer...

Ma duc jos in bucatarie, imi fac ceva de mancare, fac o ciorbita si felul doi, nu am pe cine intreba ce ar vrea sa manance, doar cainele este langa mine. El mnanaca orice ii dau.

Cand ajung acasa de la scoala, il aud de sus cum latra , cum ma striga. Am si eu un suflet care stiu ca ma asteapta acasa, caruia stiu cu siguranta ca i-a fost dor de mine.

Urc scarile usor, si incep sa-i vorbesc, vine si ma iubeste, chiar i-a fost dor de mine.

Tu singuratate, esti mereu prezenta-n casa mea.

De ce nu pleci si tu precum m-au abandonat si restul ?!

De ce continui sa ma atingi si sa-mi faci rau?!

N-ai facut destul rau?!

Atmosfera rece, inghetata in toata casa...

De ce sa imi mai pese , cand nimanui nu-i pasa de mine?!

...

Vindeca-te singur, este tot ce poti face pentru tine...